Te poti pierde uitandu-te in ochii mei fara ca eu macar sa stiu de existenta ta. E posibil sa-ti par inganfata, inaccesibila... si poate chiar sunt asa uneori. Bine ai venit... acesta este blogul meu.

duminică, 11 iulie 2010

:))

eu: mi e cald rau de tot!
el: ti-e cald? eu nu mai pot de frig
el: pai da,ca la cate ai pe tine...
eu: si ce,esti gelos?
el: nu,dar ma enerveaza rau chilotii astia!

:))))))))))

soare!

mi am amintit ca in urma cu ceva vreme,la ora de desen profu' mi a zis ca nu e nimic mai relaxant decat sa stai p spate,intins in iarba,sa inchizi ochii si s lasi razele soarelui sa ti intre prin pleoape. si apoi,dupa cateva secunde sa te gandesti la diferite culori pe care instantaneu le vei vedea. si azi,in timp ce stateam in iarba,am facut ce mi a zis profu. surpriza!!! chiar functioneaza. rosu,galben,verde,culorile se schimbau,e foarte tare senzatia. hmmm,vreau putin rosu,hmmm,hai si niste galben,,hmmm,hai verde,albastru?:P


recunosc ca ma cam dor ochii,dar a meritat!

luni, 5 iulie 2010

gataaaaaaaaaaaaaa

de aproape 24 de ore st ca intr-o transa. pur si simplu nu pot sa realizez ca am scapat de grija care m a macinat aproape in fiecare clipa din ultimul an.
pur si simplu nu indrazneam sa ma ganesc mai departe de 4 iulie,nu aveam planuri,idei,sperante,nici macar nu indrazneam sa ma gandesc ca ar exista posibilitatea sa plec odata din Targovistea asta monotona. toti care ma intrebau la ce facultate dau,primeau acelasi raspuns:"sa vad cum termin cu bacul". in categoria celor toti erau si parintii mei,care au dat dovada de intelegere maxima si m au sustinut neincetat.

cu doua zile inainte de inceperea bac-ului scris,mi am dat seama ca exista o posibilitate foarte mare sa pic la istorie si mai mult de atat,daca iau,sa am o nota de toata....frumusetea. si cu gandul ata am stat de miercuri in momentul in care am predat lucrarea. de miercuri pana duminica,cred ca am imbatranit cu 5 ani. speram ca cei de la corectura sa poata macar sa scoata 4 puncte din lucrarea,in afara celui din oficiu. cand ma gandeam ca vine noaptea si ca o sa fiu singura si ca nu o sa pot sa dorm din cauza acestui gand,imi venea sa mor. cand a vazut mama cat eram de strsata,a ajuns sa spuna chiar ca n are pretentie la vreo nota buna,numai sa l trec,ca tot la Bucuresti voi merge.

greseala mea a fost ca n am indraznit sa ma corectez dupa ce am iesit din sala,de frica,de teama sa nu ma pierd sau sa vad ca am grasit foarte mult si sa innebunesc pana la rezultate.
in ziua magica,adica ieri,cand mi am vazut numele pe liste si in dreptul lui scris"reusit" si mai mult de atat,era o nota bunicica,am zis ca nu e adevarat. tremuram si plangeam si nu mi venea sa cred ca am scapat,in sfarsit!!!!

m am bucurat si pt unele colege,mi a parut rau pt altele,pt ca am zis de la inceput: "in bac-ul asta nu vreau raul nimanui". si pentru ca era totul prea frumos,am avut surpriza ca din partea unor persoane sa vad urme grave de invidie si reprosuri gen" cum ai luat mai mult cand in 4 ani n ai avut nicio trb cu scoala,iar eu m am omorat invatzand?.

recunosc ca am putut sa copiez,la geogra chiar am putut si am facut o lucrare perfecta,dar din motive nestiute nu am luat maxim de puncte cu toate ca lucrarea era de 10,deci faptul ca am copiat nu prea m a ajutat avand in vedere ca n am luat cat ma asteptam.

la romana am intrebat la 2 chestii si mi s a suflat gresit. am avut insa norocul sa repet caracterizarea personajului din basm cu o zi inainte. iar la istorie,m am panicat,in prima ora si jumatate n am scris nimic,mi s a spus la subiectul cu razboaiele balcanice,iar la cel cu cauza-efect,noraml ca mi s a spus gresit. bine macar ca mi am dat seama. am avut si ghinionul sa pic in prima banca de la jumatate.

nu m am omorat niciodata invatand,dar asta nu inseamna ca "n am avut nicio treaba cu scoala",cum spun altii. si chiar am avut,dar nu m am laudat niciodata ca altii care se credeau mari jmekeri si inteligenti,si se bateau cu pumnii in piept ca au facut tot si se uitau de sus la mine cand spuneam ca mi-e frica si ca sunt terminata. si uite sfarsitul: "au luat o in mana",majoritatea celor jmekeri,care n au iesit din casa 4 ani si care vin la scoala cu cearcane cat casa. si in chestia asta nu ma refer la colegii de clasa,in niciun caz,am alte "domnisoare" in cercul de cunostinte, care m ar manca acum.
in fine,noi sa fim sanatosi. acum mi am dat si seama ca am si prieten adevarati care chiar tin la mine si care m au sunat non-stop pe parcursul saptamanii.
nu pot sa inchei fara sa spun"ahhhh,ce fericita sunt!!!"